Cercetătorii canadieni sugerează că incidenţa mai scăzută a astmului bronșic, remarcată în ultimii ani la copii, s-ar putea datora utilizării cu prudenţă a antibioticelor în primul an de viaţă.
Încheiem seria dedicată relației alcoolului cu bolile cardiovasculare, observând că recomandările ghidurilor Societăţii Europene de Cardiologie pentru pacienți și posibili pacienți pot fi derutante, motiv pentru care înnoim apelul la moderație.
Continuăm seria afecțiunilor cardiovasculare influențate de consumul de alcool cu două dintre cele mai stringente probleme de sănătate – hipertensiunea arterială și insuficiența cardiacă.
Consumul de droguri și de etnobotanice pune o serie de probleme de sănătate și de natură juridică în cazul tuturor oamenilor, dar grupul țintă îl reprezintă tinerii și adolescenții. O atenție deosebită, în lume, este acordată prevenirii acestor cazuri, dar și tratamentului și reducerii riscurilor asociate consumului de droguri.
Beneficiile consumului moderat de alcool se manifestă în primul rând asupra aterosclerozei şi complicaţiilor acesteia: bolile coronariene, accidentul vascular cerebral ischemic şi boala vasculară periferică. Persoanele cu boală coronariană reprezintă probabil grupul cel mai consistent de pacienţi şi domină statisticile.
Consumul moderat de alcool – și mai ales de vin – pare să aibă efect protector asupra funcției cardiovasculare, cu diferențe importante privind noțiunea de „moderat”.
România se află pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte rezistenţa la antibiotice, potrivit datelor publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi de Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor.
Relația alcoolului cu bolile hepatice este particulară, pentru că alcoolul este asociat cu apariția cirozei hepatice și a hepatocarcinomului, boli al căror diagnostic se face în peste 75% dintre cazuri tardiv și în stadii avansate.
A mai trecut un an, acel 2019 în care observam o ușoară scădere a consumului de antibiotice – nu mai suntem primii în Spațiul European, am ajuns pe locul cinci! E ceva, dar mai sunt multe de făcut. Cât de mult?
Rezistența la antibiotice, terapiile moderne în Psoriazis sunt două dintre subiectele tratate în Medic.ro, Farmacist.ro, Ginecologia.ro și Pediatru.ro
La cea de-a 12-a Conferință Națională de Microbiologie și Epidemiologie (care a avut loc în noiembrie la București), în cadrul sesiunii științifice dedicate îmbunătățirii performanței în diagnosticul rezistenței la antimicrobiene (AMR), Beatrice-Diana-Hilda Bărbulescu a prezentat un proiect de îmbunătățire a calității, pe tema tratamentului cu antibiotice în infecțiile de tract urinar (ITU).
O cercetare recentă își îndreaptă atenția către Pseudomonas aeruginosa, o bacterie Gram-negativă, pentru a scoate la iveală strategia pe care bacteriile rezistente o folosesc pentru a evita antibioticele. Oamenii de știință speră ca aceste rezultate să îi ajute pe viitor să facă antibioticele mult mai eficiente în această luptă.
În contextul pierderii eficienţei antibioticelor, măsuri precum alegerea medicamentului corect, în doza corectă, la momentul potrivit, precum și de către medicul potrivit pot fi salvatoare.
Săptămâna mondială pentru conștientizarea asupra importanţei antibioticelor este o acțiune desfășurată la inițiativa Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Anul acesta, ea este marcată între 18 și 24 noiembrie, iar cu această ocazie se pune accentul pe informarea corectă a pacienților cu privirea la folosirea corectă a antibioticelor, cât și pe ceea ce trebuie să știe cei care prescriu medicamente din această clasă.
În contextul creşterii antibiorezistenţei şi a eforturilor comunităţii medicale internaţionale pentru o utilizare mai judicioasă a antibioticelor.
La nivel mondial, Europa este o piaţă importantă pentru droguri, întreţinută atât prin producţia internă, cât și prin traficarea drogurilor din alte regiuni ale lumii.
Peste 1.200 de persoane au participat recent, la București, la cea de-a cincea ediţie a Congresului Multidisciplinar „Împreună construim excelenţa”, organizat de Clubul Regal al Medicilor.
Pacienții diagnosticați cu cancer care folosesc împotriva bolii o formă de imunoterapie se simt mai rău dacă au luat recent antibiotice, iar răspunsul acestor persoane la tratament și rata lor generală de supraviețuire sunt în scădere, subliniază oamenii de știință.
Oamenii sunt genetic construiţi să fie sinucigași. Nu reușesc să vadă dincolo de câștigurile imediate.
Oamenii de ştiinţă au arătat, pentru prima dată, că există o asociere între două tipuri de probleme ale inimii şi o clasă de antibiotice frecvent prescrisă de medici.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe